Sarbatoarea Sfantului Andrei este o sarbatoare incarcata de magie si mister. Desi este o sarbatoare crestineasca in care este cinstit sfantul Andrei, apostolul care a propovaduit pentru prima oara crestinismul pe meleagurile romanesti, peste aceasta sarbatoare, in timp, s-au suprapus mituri, credinte populare si obiceiuri cu iz pagan. Datinile si obiceiurile din popor legate de aceasta zi si noapte sunt insa multe si numeroase. Au frumusetea si farmecul lor, iar cei care stiu sa se lase cuprinsi de vraja acestei sarbatori, vor experimenta pe propria piele autenticitatea unei Halloween pur romanesc.
Ziua lupului
Ziua Sfantului Andrei mai este cunoscuta in popor si ca Ziua Lupului sau Gadinetul schiop. Se crede ca in aceasta zi lupul capata anumite puteri pe care nu le are in restul anului: el devine mai sprinten si isi poate indoi gatul astfel incat sa isi vada coada. Traditia spune ca aceasta noapte este o noapte speciala si pentru lupi. De peste paduri si dealuri, la chemarea sfantului Andrei, lupii se aduna laolalta. Sfantul, considerat a fi stapan peste fiare, imparte prada si hrana fiecarui lup in parte pentru a avea in iarna care vine. Totodata, el le da voie lupilor sa atace animalele celor care nu respectat sarbatoarea. De aceea, daca vrei sa-ti aperi animalele din gospodarie de atacurile lupilor in noaptea dinspre sfantul Andrei, este bine sa eviti sa faci curat, sa maturi in casa si sa duci gunoiul afara, sa nu imprumuti (te vei afla in paguba daca o vei face) si nici sa nu te pieptani..jpg "lup, varcolac, strigoi")
Pentru protectie impotriva lupilor si pentru evitarea eventualelor pericole, exista un alt obicei mostenit din strabuni. In anumite sate, in noaptea Sfantului Andrei, este de datoria barbatului sa ascunda coasa astfel incat nimeni sa nu o gaseasca. Este de datoria femeii sa ingroape un drob de sare in pragul grajdului. Sarea trebuie descantata inainte si scoasa de sub pragul usii a doua zi cand se pune in mancarea vitelor. Animalele vor fi astfel ferrite de vrajile rauvoitorilor. In anumite zone, oamenii lipesc cruci de ceara pe cornul drept al vitelor. La randul tau, fereste-te de lupi in aceasta noapte. Se crede ca omul muscat de lup in aceasta seara se transforma in varcolac…
De asemenea, este bine sa nu faci treaba in aceasta zi. In caz contrar, se crede din batrani, vei fi incercat de boli grele si ciudate.
Sa citim in… vreme si-n elemente vegetale. Predictii meteorologice din popor
In popor, vremea din noaptea Sfantului Andrei o prevesteste pe cea a iernii. Daca cerul va fi fara nori, iar luna se va vedea sus pe cer inseamna ca iarna care va veni va fi calduroasa. Daca cerul va fi acoperit de nori, iar pe cer va fi luna plina, iarna va fi incercata de zapezi mari. Tot de Sfantul Andrei, se rup crengute de mar si se pun in apa. Daca infloresc de Sfantul Vasile, va urma un an plin de belsug si roade. Aceste crengute inmugurite, in anumite zone ale Olteniei, sunt folosite ulterior pe post de sorcova de ziua Sfantului Vasile.
Un alt obicei de prevestire a vremii este obiceiul celor 12 cepe. Fiecare din cele 12 cepe reprezinta o luna diferita a anului. In ajunul Sfantului Andrei, cele 12 cepe se pun intinse in podul casei, lasandu-se acolo pana in ajun de Craciun. Cele care au ramas frumoase sau au incoltit sunt lunile care vor fi incarcate de belsug si roade. Cepele care s-au stricat reprezinta lunile in care vremea va crea paguba. Tot in ajunul sfantului Andrei, exista traditia ca toti membrii familiei sa puna grau la incoltit intr-o farfurioasa cu apa. Graul trebuie pastrat si ingrijit pana in seara de Anul Nou. Cel al carui grau va creste des, frumos si verde va avea parte de un an frumos si plin, bogat in evenimente pozitive. In anul respectiv, va avea parte de noroc si va merge bine in toate privintele, atat in dragoste, cat si pe plan financiar.
Noaptea Sfantului Andrei, o noapte de temut…
Noaptea Sfantului Andrei este o noapte de iubit si de temut. In noaptea de dinaintea Sfantului Andrei (pe 29 inspre 30) se fac cele mai puternice vraji si descantece de dragoste. Prin diverse trucuri mostenite din batrani, fetele incearca sa-si ghiceasca viitorul in iubire si sa-si vada iubitul in vis. Tot in aceasta noapte, strigoii si alte spirite malefice care nu au fost primite in lumea de dincolo dupa inmormantare umblan nestingherite pe drumuri, atacand pe cei care nu sunt pregatiti.
Drumurile sunt bantuite in aceasta zi de ‘strigoi vii”, “strigoi morti”, de moroi si pricolici, personaje de temut ale folclorului romanesc pe care ai face bine sa nu le superi sau sa le manii. Ele provoaca pagube in gospodarii, pocesc, amutesc, chinuie, iau virilitatea barbatilor, strica binele si impiedica livezile in a rodi. De aceea, casele trebuie unse la usi si la geamuri cu usturoi. Tot cu usturoi se ung si tarusii portii. Oalele trebuie intoarce cu gura in jos, cenusa calda scoasa din soba, usile trebuie inchinate cu o lumanare aprinsa si sfintita, placinte dulci si alimente cu usturoi trebuie sa se afle pe masa fiecarui crestin, firimituri de paine trebuie intinse afara, in gospodarie… Astfel, strigoii vor sta deoparte de casa respectiva si nu vor face niciun rau…
… dar si o noapte de iubit
Numeroase sunt si traditiile si obiceiurile ce tin de descifrarea viitorului in dragoste. Fetele care doresc sa vada in vis chipul celui iubit isi pun busuioc sau 41 de boabe de grau sub perna in noaptea de 29 spre 30. „Voi, 41 de fire de grau / Eu voi adormi / Si voi hodini / Dar eu ma rog lui Dumnezeu / Sa-mi trimita ingerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu” ( T. Pamfile – Sarbatorile de toamna si Postul Craciunului ), trebuie sa spui inainte de a te duce la culcare. Daca visezi ca un barbat iti va lua boabe din acest grau, acel barbat iti este ursitul si te va cere in casatorie in curand.
O alta metoda cunoscuta de a afla daca vei avea noroc in dragoste si te vei casatori este metoda celor 9 cescute. In ajunul Sfantului Andrei, fetele tinere necasatorite trebuie sa umple noua cescute cu apa (pline ochi) si sa le verse continutul intr-o strachina mai mare. Strachina respectiva se asaza sub icoana sau chiar sub icoana Sfantului Andrei daca ai in casa. Ziua urmatoare, apa din strachina trebuie masurata cu aceleasi cescute. Daca in strachina mai ramane apa, este semn ca fata respectiva isi va gasi alesul in curand. Daca in schimb, ultima cescuta nu se va umple, fata respectiva va mai avea de asteptat. In anumite zone, in noaptea sfantului Andrei, cand luna plina este vizibila pe cer, fetele tinere merg pe furis la o fantana si o afunda in apa, rugandu-se Sfantului Andrei astfel: "Sfinte Andrei/ Scoate-i chipul in fata apei/Ca in vis sa il visez/C-aievea sa-l vaz". (Tudor Pamfile – Sarbatorile la romani) .
Totodata, in anumite sate romanesti, se mai pastreaza urmatorul obicei, ‘obiceiul citirii in pari’: fetele ies in miez de noapte afara (in noapte de 29 spre 30) si se indreapta catre gardul casei lor. Ele ating unul din parii gardului fara sa se uite care este, dupa care numara in continuare pana la al noulea, insemnandu-l totodata cu o fir de lana rosie. Ziua urmatoare, pe lumina, se duc la parul respectiv, cel insemnat cu rosu. Daca parul este neted – sotul va fi chipes, insa sarac. Daca parul va fi noduros, nu foarte inalt – sotul va fi sarac, batran si nu va trai prea mult. Daca parul are coaja grasa, sotul va fi foarte avut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu