Târziu... ---- Florina Cojocaru

Când vei învăţa că durerea nu are o limită

Şi de fiecare dată există o durere, undeva,

În spatele pereţilor de care te-ai înconjurat,

Cu mult mai mare decât a ta,

Când vei învăţa că moartea are o mie şi una de feţe,

O mie şi una de poveşti

Şi doar un singur sfârşit,

Când vei învăţa că fiecare iubire este unică,

Dar copiile o sufocă,

Când vei învăţa că poezia este scrisă de poeţi,

Dar trăită de o lume,

Când vei învăţa că fericirea

Se adună din cioburi de zile

Pentru a face un întreg

Şi mai mereu se va găsi cineva care să îţi arate 

Cât de cârpit şi de haios

E întregul din tine,

Când vei învăţa că totdeauna se va găsi câte unul

Care să mai aibă ceva de spus,

Chiar şi atunci când tu crezi că ai spus tot,

Când vei învăţa că omul e doar iubire şi ură,

Într-o proporţie variabilă,

Să nu fie târziu,

Mult prea târziu,

Pentru tine, pentru mine,

Pentru noi...

Când voi învăţa că tot ce ţi-am spus

E valabil şi pentru mine

Şi nu sunt cel mai în măsură să îţi dau aceste sfaturi,

Când voi învăţa să îmi trăiesc viaţa,

Cu bune şi rele,

Să nu fie târziu,

Să nu fie destul de târziu...