VERSURI...

Persoane interesate

marți, 15 mai 2012

E totul randuit – de George Tarnea



Cum să trăieşti frumos fără iubire,

Cum să visezi, să umbli, ori să zbori,
Cum să cuprinzi neliniştea din zori
Şi pacea din amurg dintr-o privire?

Cum să înoti prin mările de flori,

Cum să te bucuri de întreaga fire
Şi viaţa ta să-şi afle împlinire
Fără minunea care dă fiori?

E totul rânduit să se întample-

Cu simplitatea unei adieri-
Când de lumină sufletul se umple,

Dar dacă-n schimbul sterpei mângâieri

Gheţarii urii se ivesc la tâmple,
Nu-ţi vei afla iertarea nicăieri.


randuit



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu