VERSURI...

Persoane interesate

joi, 23 februarie 2012

Delta Dunarii



Delta Dunarii este cel mai tanar pamant romanesc.  Impreuna cu complexul lagunar Razelm-Sinoe, ocupa o suprafata de 5050 km2 din care 4340 km2 pe teritoriul tarii noastre. Din 1991 Delta a intrat in patrimoniul mondial UNESCO si este clasificata ca rezervatie a biosferei la nivel national in Romania si parc national in taxonomia internationala IUCN.

Delta Dunarii

Delta Dunarii este intr-o continua transformare. Ca orice pamant nou, Delta n-a aratat dintotdeauna ca astazi.  In timpul epocii de piatra, Dunarea se varsa printr-un singur brat. Strabatea uscatul cam prin locurile unde incepe azi bratul Sf. Gheorge, la est de Tulcea. Pe atunci lacurile Razelm, Golovita si Sinoe nu existau. In timpul lui Herodot – cu aprox. 2400 de ani in urma ea arata ca un estuar lipsit de stufaris si grinduri. Nici chiar in timpul lui Dimitrie Cantemir Delta nu arata ca azi, ci doar semana.
Suprafata terestra a Deltei a crescut deoarece fluviul aduce anual de pe continent si arunca in mare aproximativ 83 milioane tone namol, cantitate ce ar putea fi transportata cu un tren alcatuit din 750.000 vagoane de marfa.

delta dunarii
delta dunarii; sursa: http://www.flickr.com/photos/jasonn/5025873998/

Cele trei brate principale impart Delta in trei ostroave complexe sau insule cum au fost numite: Insula Letea se afla intre bratele Chilia si Sulina, Insula Sf. Gheorghe intre bratele Sulina si Sf.Gheorghe, iar insula Dranov, intre bratele Sf. Gheorghe si lacul Razelm.
Delta Dunarii este unica prin bogatia si varietatea florei si faunei sale. Fara a fi unicat botanic, stuful (Phragmites communis) Deltei este unicat in lume prin suprafata ocupata (170.000 ha). Padurile cu inaltime de 2-4 m, joaca un rol deosebit in echilibrul biologic al regiunii, alaturi de plaur (asociere plutitoare de stuf si alte plante acvatice). Impreuna ofera adapost, hrana si conditii de reproducere pestilor si altor animale aproape disparute de pe continentul nostru.
In Delta Dunarii au fost delimitate 3 zone principale de ocrotire:
1. Rezervatia Rosca-Buhaiova-Hrecisca, de 14600 ha, in delta fluviatila, intre grindul  Chiliei si Letea. Aici cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa
2. Rezervatia Sf. Gheorghe-Palade-Perisor, de 16400 ha, in delta fluvio-marina, la est de lacul Dranov, spre tarmul marii. Sunt concentrate aici majoritea speciilor vegetale lacustre, aici cuibaresc lebedele.
3. Rezervatia Periteasca-Leahova-Bisericuta-Gura Portitei, de 3900 ha, in complexul lagunar Razelm-Sinoe; adaposteste numeroase pasari din zona tarmului maritim.

delta dunarii fauna
delta dunarii fauna; Sursa: internationalrivers.org

Delta Dunarii are in proportie de 78% o vegetatie specifica mlastinilor (stuf, papura, salcie pitica, rogoz). Grindurile fluviatile sunt ocupata de paduri de salcie, frasin, arin, plop. Pe campurile Letea si Caraorman exista paduri alcatuite din stejar brumariu, ulm,  frasin, stejar pedunculat,  plop tremurator, si plante agatatoare.
In apele Deltei traiesc zeci de specii de pesti, dintre care cei mai importanti sunt sturionii, morunul, nisetrul. Aici este locul de popas al pasarilor migratoare, pe drumul ce leaga regiunea arctica de cea tropicala. Dintre cele peste 300 de specii intalnite aici, multe cuibaresc pe grinduri sau pe plaur, ori vin din nord sa petreaca iarna. Cocostarcii, lopatarii, egretele, piciorongul, cormoranul, lebada – iata numai cateva dintre pasarile deltei – ca sa nu mai vorbim de pelican, una dintre podoabele cele mai de pret.

pisica salbatica
pisica salbatica; sursa: chettusia.com

Mamiferele nu lipsesc nici ele. Nurcile, care in apele continentale ale Europei au disparut inca de acum 150 de ani, sunt frecvente in Delta. De asemenea mistretul; aici atinge dimensiuni urisae (cca 300 kg) datorita hranei din rizomi de stuf. Nevastuica, hermelina, vidra, pisica salbatica s-au adaptat perfect conditiilor de viata de pe plaur. Iepurii, vulpile si mai ales lupul pot fi intalniti l aorice pas. In ultimele doua decenii a patruns in Delta si bizamul (Ondatra zibethica), un rozator originar din America de Nord. De peste un deceniu a aparut si cainele –enot, originar din bazinul fluviul Amur, caruia localnicii ii spun “cainele barbos” datorita smocurilor de par lungi. Insecte de tot felul, paduri cu caracter tropical, ca cea de la Letea, ierburi si maracinisuri fac din Delta Dunarii, un minunat colt de rai, nemaintalnit in alte parti ale globului


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu