Te asteptam sa-mi vii privind strengareste inspre zarea albastra, ma cautai zi de zi, simtindu-ma ca pe-o fantasma alba lipita-n zori de fereastra…
Aveai o mare de vis si speranta-n priviri, aveam ochii de toamna aproape ciudata si zambetul bland ca un gand de iubire, tineam sufletu-n palma intinsa spre tine, mi-erai tarm asternut la picioare, te purtam delicat inspre cea mai frumoasa si dulce nemarginire…
Ti-am intrat in viata pe o poarta de suflet lasata deschisa, m-ai simtit intrand frematand, eramdor de vazduh venit dintr-o lume uitata, erai pod de iubire spre o viata promisa…
Mirosea a-ntrebari nerostite la care deja devenisem raspuns, a ploi cazute peste buze umede de dor de-un sarut, mirosea a petec de cer obosit de prea multe priviri asteptand, mirosea a tine si-a alt inceput.
Eu veneam cu stele in ochii caprui mirosind a castane roscate si-a coapte gutui, tu erai atunci un fugar spre o viata eterna in doi, eram ca o Cale Lactee ce purta pe umeri campii de azur… tu miroseai frumos, a poveste purtata prin timp doar pentru noi.
Voiam sa-ti fiu gand purtat cu tine mereu, tu voiai sa-mi prinzi mainile cu esarfe din nori de argint sa nu pot pleca, adiam a cantec nascut din raze de luna printre care alergam sa-ti ajung, mi-erai tu, ti-eram eu, imi mirosea viata a sufletul tau…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu