Din flori de mac am adunat iubire - Marin Bunget

În roşul lor aprins de faclă vie, 

Cu trup subţire, îmbrăcat în spini, 

S-au aşezat toţi macii pe câmpie 

Sfidând ideea ternelor grădini. 

Nu vor buchet în glastra ta să fie. 

Îşi fac petala lacrimă de dor. 

Destinul lor e-acolo pe câmpie. 

În glastră plâng, se scutură şi mor. 

Acolo unde leagăn le e vântul 

Şi apă beau când roua cade-n zori. 

De hrana lor se bucură pământul 

Şi au prieteni zecile de flori. 

Din adieri se leagănă cicoarea 

Roşind în faţa firului de mac. 

Îi-ntinde fericirea şi candoarea 

Ce prea demult în florile ei zac. 

În zborul lui un puf de păpădie 

Desprins parcă din lumea de poveşti, 

Pluteşte peste macii din câmpie 

Cu frumuseţi ce-ndeamna să iubeşti. 

Culoarea purpurie, ruginită, 

Petala lor gingaşă şi subţire. 

Iubesc tandreţea lor nemărginită. 

Din flori de mac am adunat iubire.

(Din flori de mac am adunat iubire - Marin Bunget)