Petre Violetta - Mi-s toamnele plecate

Mi-s toamnele plecate la plimbare

Şi nu-ndrăznesc să vină mai aproape;

Le-am pus iubirea ta între hotare

Ca lacrima din ploi să nu m-adape.

Şi am rămas noi doi în vara noastră

La ţărm de valuri ce ascund tăceri

Tu crin regal, eu floarea ta albastră

Trăind prezent,iar lacrima de ieri

Am răstignit-o în amurguri stranii

Pe-o cruce de-ntuneric sideral,

În carul mare am depus litanii

Iar stelele ne-au însoţit la bal.

În paşi de vals, ne-am căutat sărutul

Uitat pe buzele-mi ce te-au iubit

Şi iarba verde ne-a fost aşternutul

În primăvara-toamnă ce-a venit...