Sărută-mi obrazul c-o floare de colţ
Din locul în care ne-am prins ieri, de cer!
Albastru plângeau dintr-un nor efemer
Cuvinte spălate de ploi fără soţ.
Îmbracă-mă-n zorii parşivi răsărind
Ce-mi fură imagini rămase în vis!
În palmele tale, ce blând m-ai închis
Cu ploile tale de lacrimi mustind.
Priveşte-mi o geană în somn coborând!
Şi-alungă coşmarul ce tremură-n pleoape
Ai grijă ca noaptea de ieri să nu-ţi scape,
Eu lupt cu himere, sinapse de gând.
Se vântură linişti ascunse-ntre munţi,
Într-un oftat de extaz şi grandoare,
Iubirea-şi ascunde parfum şi mirare
În floarea de colţ răstignită pe frunţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu