FLORIAN PITIS - SFARSITUL NU-I AICI...

Florian Pitis – Sfârşitul nu-i aici (versuri)

Când necazuri te doboară
Şi prieteni n-ai să-i strigi,
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Şi ce slăveai în taină
E-aşa cum nu-ţi explici,
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici. (nu, nu)

Când oprit la o răscruce,
Drumul nu ştii să-l prezici,
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Când nu mai ai nici vise
Şi nu ştii cum să te ridici,
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici. (nu, nu)

Când se-adună norii negri,
Ploaia cade ca un brici,
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Mângâiere n-ai, nu vezi acum
Mâini întinse de amici
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici. (nu, nu)

Pomul vieţii creşte mândru
Unde spiritul e viu,
Luminează ea, salvarea,
Cerul gol şi cenuşiu.

Când orasele-s în flăcări,
Muşuroaie de furnici,
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Şi când cauţi în zadar un om
Printre-atatea mii de venetici,
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici.

Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Ţine minte
sfârşitul nu-i aici. (nu, nu)