Intr-una dintre cele mai frumoase povesti din “O mie si una de nopti”, un pescar de pe marea Rosie gaseste in plasele scoase din apa o oala mare de fier. Cand o ridica la bord, vede ca este decorata cu triunghiurile suprapuse ale Pecetii lui Solomon. Curios din fire, pescarul deschide oala si, in clipa aceea, un soi de fum negru se ridica din ea si acopera cerul, astfel ca in jur nu se mai vede nimic, decat intuneric. Apoi fumul se condenseaza, luand forma monstruoasa a unui “djinn” (“duh”) care ii spune pescarului ca a fost inchis in oala de Solomon si adauga ca, dupa doua sute de ani, a jurat sa-l imbogateasca pe cel ce avea sa-i redea libertatea; dupa cinci sute de ani, si-a fagaduit siesi ca-i va da eliberatorului sau putere, iar dupa o mie de ani, a facut legamant ca-l va ucide pe cel care-l va elibera. Asa ca ii cere omului sa se pregateasca de moarte. Pescarul insa raspunde ca nu crede ca djinnul a fost cu adevarat inchis in oala, iar acesta, pentru a-i dovedi, se transforma din nou in fum si, rasucindu-se cu o miscare lenta, intra inapoi, moment in care, desigur, pescarul pune capacul la loc.Povestea, ce pare doar o istorioara naiva pentru copii, este considerata de ocultisti ca fiind plina de semnificatii ezoterice. Termenul „djinn” inseamna „a se ascunde”, iar populatiile arabe cultivau cu asiduitate o metodologie teoretica si practica de abordare a acestor entitati despre care se spunea ca salasluiesc in case parasite, in fantani si sub poduri. De asemenea, bine cunoscuta era si practica de a inchide spirite si demoni in amulete, inele si pietre, cu ajutorul unor sigilii magice precum Pecetea lui Solomon.In Evul Mediu, aceste traditii, in mare parte de origine araba si referitoare indeosebi la conferirea de puteri deosebite talismanelor, prin mijloace astrologice, aveau sa fie reunite in numeroase tratate celebre de magie neagra. Cel mai important dintre ele, intitulat Picatrix, avea sa-si puna amprenta asupra multora dintre personalitatile influente ale acestei istorii, precum Trithemius, Ficino sau Elias Ashmole.
sursa :
Povestiri spirituale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu