VERSURI...

Persoane interesate

duminică, 17 iulie 2011

Iubirea nu ia ostatici




"Ai invatat iubirea conditionata de la niste oameni a caror iubire pentru tine a fost compromisa de catre propria lor vina si frica. Ei ti-au fost modele. Nu trebuie sa te rusinezi de acest lucru, ci numai sa fii constient de el. inca de cand erai un prunc, ai fost conditionat sa te pretuiesti doar atunci cand oamenii reactioneaza pozitiv fata de tine. Ai invatat ca valoarea ta era stabilita in exterior. Aceasta a fost eroarea fundamentala ce s-a perpetuat de-a lungul vietii tale. Nici experienta parintilor tai si nici cea a copiilor tai nu a fost diferita de a ta. Toate abuzurile si erorile trebuie constientizate, iar emotia atasata lor trebuie eliberata.

Aceasta este calea prin care toate fiintele ranite trec de la experienta iubirii conditionate la experienta iubirii fara conditii. in cadrul procesului vindecarii inveti sa-ti oferi tie insuti iubirea neconditionata pe care nu ai primit-o niciodata de la parintii tai biologici, in acest proces esti „nascut din nou” si infiat din nou, dar nu de alte figuri autoritare, ci de insasi Sursa iubirii dinauntrul tau.

Cand inveti sa dai iubire fiintei launtrice ranite, incepi sa-ti schimbi complet convingerea ca valoarea de sine trebuie sa se bazeze pe modul in care altii reactioneaza fata de tine.

Incetul cu incetul te antrenezi sa te pretuiesti asa cum esti – aici si acum – fara conditii. Nimeni altcineva nu poate face asta pentru tine!

Oamenii te pot sustine si incuraja, dar nimeni nu te poate invata cum sa te iubesti pe tine insuti. Aceasta este lucrarea fiecarui suflet individual. Fiecare suflet vine in experienta fizica, dornic sa se confrunte cu aceste probleme ale valorii de sine. insa, inca de la inceputul sejurului sufletului aici, capacitatii sale naturale de a iubi si de a-i include pe altii in trairea acestei iubiri i se impun anumite conditii.

Este absolut esential ca aceste conditii sa fie modificate total. Daca sufletul paraseste lumea fizica, crezand ca este victima experientei sale de aici, el va fi tras din nou inapoi pentru a se dezvata de aceasta convingere.

Incercarea de a gasi iubire in afara ta esueaza mereu, pentru ca nu poti primi de la altul ceva ce tu nu ti-ai dat tie insuti. Cand te privezi de iubire, ii atragi in viata ta pe altii care fac acelasi lucru. Experienta iubirii neconditionate incepe in inima ta, nu in inima altcuiva!

Nu conditiona capacitatea de a te iubi pe tine insuti de capacitatea altcuiva de a te iubi. Nu-ti pune increderea in conditiile impuse iubirii sau in forma in care ea se prezinta, caci acestea sunt tranzitorii si supuse vicisitudinilor vietii de zi cu zi. Iubirea reala nu se schimba. Ea exista independent de forma prin care se exprima. Sursa acestei Iubiri eterne, omniprezente, lipsite de forma, este inauntrul tau. Acolo trebuie sa-ti pui increderea, caci aceasta Iubire este mai certa decat orice vei cunoaste vreodata; atunci cand Ea este ferm asezata in inima ta, nu vei mai avea nevoie sa cauti fericirea in afara ta.

In viata ta, oamenii vor veni si vor pleca. Unii se vor purta frumos cu tine. Altii se vor purta urat. Vei accepta iubirea care ti se ofera si vei privi lipsa de iubire drept ceea ce este: un strigat de ajutor al cuiva care sufera. ii vei incuraja pe altii sa gaseasca si ei Sursa Iubirii inauntru – asa cum ai facut si tu – stiind prea bine ca nu le poti rezolva micile probleme. Tragedia vietii lor nu poate fi abordata decat prin bunavointa lor de a privi in propriile lor inimi si minti.

Iar cel ce daruieste stie intotdeauna cand si cui sa dea darul. Nu e nimic complicat in actul iubirii. Totul devine complicat numai atunci cand cineva incepe sa țina iubire pentru el – iar atunci, ceea ce ofera nu se mai poate numi iubire. Cel ce se iubeste pe sine insusi nu se teme sa fie singur. Caci a fi singur este un prilej de a te iubi si de a te accepta tot mai profund. Se simte el nevrednic, daca cel iubit il respinge? Se autocompatimeste si se retrage din lume, sau se adanceste el in cautarea unui inlocuitor? Nu. El continua, pur si simplu, sa respire si sa-si extinda iubirea, la fiecare pas al experientei sale. Cel care se iubeste neconditionat nu iubeste pe fragmente si cu intentii ascunse. El nu cauta pe cineva special pe care sa-l iubeasca, ci iubeste pe oricine care se afla in fata sa. O persoana nu este mai demna sau mai nedemna de iubirea sa decat alta. Cand traiesti Iubirea reala, nu te mai simti separat de altii. Pierzi orice aspect al identitatii tale care ii respinge pe altii. Te deschizi spre o realitate mai vasta – pe care o creezi impreuna cu altii, prin incredere reciproca.

Judecata inceteaza si acceptarea domneste!

Cel ce iubeste fara conditii nu impune nici o limita libertatii sale si nici libertatii altcuiva. El nu incearca sa pastreze iubirea – intrucat a incerca sa o pastrezi, inseamna a o pierde. Iubirea este un dar care trebuie oferit in mod constant, intrucat este cerut in fiecare clipa. Iubirea nu ia ostatici, nu se targuieste si nu poate fi compromisa de frica! Orice obstacol in calea iubirii salasluieste in inima – si acolo trebuie el dizolvat. Nu astepta ca cerul sa vina ca sa-ti raspandeasca iubirea. Fa-o tu acum! Asta pentru ca cerul este in ochii tai, atunci cand privesti cu acceptare si compasiune. Este in mainile tale, atunci cand le intinzi ca sa ajuti. Este in mintea ta, atunci cand vezi “bine” in loc de “rau”.

Felul in care vezi lumea determina ce va fi lumea pentru tine. Asadar, nu cauta sa-i schimbi pe ceilalti sau lumea din jurul tau! in schimb, uita-te la tine! Priveste-ti convingerile si vei vedea unde e nevoie sa te deschizi. Priveste in inima ta si vei sti unde anume e nevoie sa aduci Iubire. Adevarul este ca nu putem fi fericiti alaturi de o alta persoana daca nu suntem fericiti cu noi insine. Daca iti place cine esti, a fi cu altcineva nu este decat o extensie a propriei fericiri. insa, daca nu te placi pe tine insuti, a fi cu cineva nu face decat sa iti exacerbeze starea de nefericire.

Decizia de a intra intr-o relatie de parteneriat nu trebuie sa se bazeze pe dorinta de a evita sa te privesti pe tine insuti, ci pe consimtirea de a intensifica acest proces. Atunci cand traiesti langa alti oameni este foarte probabil sa aiba loc o declansare reciproca a ranilor nevindecate. Nu este nici placut si nici simplu sa devii constient de partile nevindecate. Oricum, este o etapa necesara a calatoriei catre reintregirea psihica. O relatie seamana cu o uriasa gaura neagra. Sapa in straturile superficiale ale constientului pana ce scoate la lumina cele mai adanci temeri si nesigurante.

Cine nu este dispus la o confruntare in profunzime cu ele, isi pune sub semnul intrebarii dorinta de a fi intr-o relatie apropiata cu cineva. Nu te poti apropia de cineva fara sa te confrunti cu tine insuti!"

Paul Ferrini

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu